Tusea este unul dintre cele mai frecvente simptome care îi aduc pe copii la medic. Deși, în majoritatea cazurilor, nu este un semn de boală gravă, ea poate fi extrem de supărătoare – atât pentru copil, cât și pentru părinți. Înțelegerea cauzelor și a momentului în care este necesar un consult medical poate ajuta la gestionarea corectă a situației.

La copii, tusea este adesea un reflex normal, un mecanism de apărare al organismului care ajută la curățarea căilor respiratorii. Totuși, atunci când persistă, se agravează sau este însoțită de alte simptome, poate indica o afecțiune care necesită tratament.

Cele mai frecvente cauze ale tusei la copii sunt infecțiile virale, precum răceala sau gripa. Acestea debutează adesea cu o tuse seacă, iritativă, care poate deveni productivă pe măsură ce organismul începe să elimine mucusul. De obicei, aceste episoade se rezolvă în câteva zile, dar tusea poate persista chiar și două săptămâni după dispariția celorlalte simptome.

O altă cauză frecventă este laringita, care apare mai ales la copiii mici. Tusea este caracteristică – lătrătoare, bruscă, adesea însoțită de răgușeală și dificultăți de respirație, mai ales în timpul nopții. Deși poate suna alarmant, în cele mai multe cazuri se ameliorează cu hidratare, aer umed și repaus vocal.

În cazul sugarilor și copiilor mici, bronșiolita este o altă afecțiune des întâlnită. Este cauzată de virusuri și se manifestă prin tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație. Deși majoritatea cazurilor sunt ușoare, unele pot necesita spitalizare, mai ales la copiii sub 6 luni.

Tusea poate fi și un semn de astm bronșic, mai ales atunci când este persistentă, seacă și apare noaptea sau la efort. În unele cazuri, tusea este singurul simptom, ceea ce face diagnosticul mai dificil. De aceea, este important ca părinții să observe dacă tusea apare în anumite contexte – cum ar fi expunerea la praf, polen sau aer rece.

Mai puțin cunoscută, dar tot mai frecventă, este tusea cauzată de refluxul gastroesofagian. Acidul gastric care urcă în esofag poate irita gâtul și declanșa o tuse cronică, fără alte simptome digestive evidente. În astfel de cazuri, tratamentul vizează reducerea refluxului și protejarea mucoasei esofagiene.

În cazuri rare, tusea poate apărea brusc, fără febră, și este însoțită de dificultăți de respirație. Acest lucru poate indica aspirația unui corp străin – o situație care necesită intervenție medicală de urgență.

Tratamentul tusei la copii trebuie adaptat în funcție de cauza identificată. În general, hidratarea, odihna, umidificarea aerului și administrarea de miere (la copiii peste 1 an) pot fi suficiente pentru ameliorarea simptomelor. Medicamentele antitusive sau expectorante trebuie administrate doar la recomandarea medicului, mai ales în cazul copiilor sub 6 ani.

Este important ca părinții să nu trateze tusea ca pe o boală în sine, ci ca pe un simptom care poate avea multiple cauze. Monitorizarea atentă a evoluției, notarea simptomelor asociate și consultul medical atunci când este necesar sunt pașii esențiali pentru o îngrijire corectă.

Recomandat este să consultați medicul dacă:
• tusea durează mai mult de 10–14 zile;
• este însoțită de febră mare, dificultăți de respirație sau vărsături;
• copilul are accese de tuse noaptea care îl trezesc din somn;
• apare sânge în mucus sau copilul este vizibil epuizat.

Tusea la copii poate fi o provocare, dar cu informațiile potrivite și sprijinul medicului, părinții pot gestiona eficient aceste episoade și pot contribui la o recuperare rapidă și sigură a celor mici.